O rană adâncă îmi străbate sufletul
Aş vrea să fie mai mult decât realitatea din inima mea!
Gânduri neomogene îmi străpung mintea
Şi dor mai mult decât ai putea vedea.
Aştept, dar aşteptarea e lungă,
Hmm,...râd de infantilismul cu care o fac.
Gândesc, dar gândirea...
mă readuce la durere,
iar durerea, din păcate, e doar a mea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu